Ștefănița Avramescu la Buzău: Promisiuni mărete și întrebări despre implementare.

BUZĂU – Deputatul AUR Ștefănița Alin Avramescu și-a depus oficial candidatura pentru președinția Consiliului Județean Buzău, într-o campanie marcată de promisiuni ambițioase și retorica anti-sistem. În vârstă de 36 de ani, candidatul propune “o viziune nouă pentru dezvoltarea județului”, având ca slogan “Dreptate pentru Buzău”. Dar cât de realiste sunt propunerile sale și ce experiență aduce pentru administrarea unui județ întreg?

Programul electoral: Între viziune și realitate

Programul lui Avramescu se articulează pe trei axe principale: agricultura, turismul și sănătatea. Cea mai mediatizată propunere este crearea brandului “Produs în Buzău”, care ar trebui să apară pe etichetele tuturor produselor alimentare din județ.

Conform declarațiilor candidatului AUR, eticheta va fi obținută după evaluarea unor standarde clare de calitate și trasabilitate, beneficiind de promovare unitară și prezență în marile rețele de retail. Ideea include legarea mărcii de turismul gastronomic, valorificând vinurile din Dealu Mare și Pietroasele, babicul, carnații de Pleșcoi (care au indicație geografică protejată din 2019), covrigii, ceapa roșie și varza de Buzău.

În teorie, propunerea sună bine. În practică, însă, rămân întrebări esențiale: Cine va finanța sistemul de certificare și control? Cum se va negocia cu marile lanțuri de retail pentru obținerea de spațiu preferențial? Ce mecanisme vor exista pentru protejarea imaginii brandului în cazul unor incidente de calitate?

Avramescu promite, de asemenea, depozite regionale moderne pentru legume și fructe, centre de procesare locală și o rețea județeană de drumuri agricole. Toate acestea necesită investiții semnificative și parteneri privați dispuși să investească – elemente despre care candidatul nu oferă detalii concrete.

Sănătate: Centre medicale în fiecare sat

În domeniul sănătății, Avramescu propune înființarea de centre de permanență medicală în toate satele unde lipsesc serviciile de bază. Este o promisiune care răspunde unei nevoi reale: în prezent, 9 comune din județul Buzău nu au niciun medic de familie, iar alte 38 sunt considerate deficitare, cu prea puțini doctori raportat la populație. La nivel județean există 208 medici de familie în activitate, în timp ce necesarul calculat de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate este de 256.

Problema fundamentală nu este însă lipsa clădirilor, ci lipsa medicilor dispuși să lucreze în mediul rural. Salariile din sistemul public nu pot concura cu ofertele din privat sau din străinătate, iar condițiile de muncă din satele izolate sunt adesea dificile. Candidatul nu explică ce soluții concrete are pentru a atrage medici în aceste zone.

De asemenea, Avramescu propune aprovizionarea spitalelor cu produse locale pe lanț scurt, o idee care ar susține economia locală. Dar și aici lipsesc detaliile: care sunt standardele de igienă și siguranță alimentară? Cum se asigură continuitatea aprovizionării? Ce costuri suplimentare ar implica pentru spitale?

Controversa domiciliului: O chestiune clarificată, dar care ridică întrebări

Una dintre cele mai mediatizate controverse din campania lui Avramescu a fost legată de domiciliul său. Conform documentelor oficiale, candidatul a avut până de curând domiciliul în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, unde deține și o firmă (Tiki Print SRL). Este, de asemenea, deputat de Prahova, având cabinetul parlamentar în Câmpina.

Legătura sa cu Buzăul este că s-a născut și a crescut în acest oraș, iar părinții săi locuiesc în comuna Chiojdu. Avramescu a clarificat că are acum domiciliul în Chiojdu și că și-a depus candidatura în conformitate cu legea, strângând peste 7.500 de semnături.

Candidatul a caracterizat întrebările legate de domiciliu drept “manipulări și minciuni”, acuzând o campanie de denigrare din partea PSD, PNL și USR. Deși candidatura a fost validată legal, traseul său – Covasna ca reședință, Prahova ca circumscripție electorală, Buzău ca țintă politică – ridică întrebări legitime despre legătura sa efectivă cu județul în ultimii ani.

Experiența administrativă: Comunicare, nu management

În CV-ul oficial de pe site-ul Camerei Deputaților, Avramescu declară peste 14 ani de experiență în administrația publică. Traseul său profesional include:

• Consultant în comunicare în Camera Deputaților (din iunie 2021)

• Consilier în cabinetul secretarului de stat din Ministerul Finanțelor (din iunie 2022)

• Director de cabinet la Ministerul Cercetării

• Responsabilități de comunicare pentru președintele Senatului (2015), pe vremea când Călin Popescu Tăriceanu conducea camera superioară

• Coordonator al Departamentului de imagine al AUR

Este un CV impresionant din perspectiva comunicării și consultanței, dar nu oferă exemple concrete de proiecte administrative implementate sau de experiență în gestionarea bugetelor și echipelor. Poziții precum consultant în comunicare sau director de imagine sunt fundamental diferite de rolul unui președinte de consiliu județean, care trebuie să gestioneze proiecte complexe, să negocieze cu autoritățile centrale și să coordoneze administrația la nivel județean.

Comparația cu Marcel Ciolacu: Experiență versus entuziasm

Principalul contracandidat al lui Avramescu este Marcel Ciolacu, fost premier și lider PSD, care își propune să se “întoarcă acasă” după o carieră la nivel central. Ciolacu are o experiență administrativă extinsă: consilier local și județean, viceprimar, prefect interimar, deputat de Buzău, președinte al Camerei Deputaților și prim-ministru. A fost, de asemenea, președintele Comisiei de Cod administrativ.

Ciolacu declară că nu face “un pas înapoi”, ci dimpotrivă, “un pas imens înainte”, întorcându-se la administrația locală cu toată experiența acumulată la nivel central. Are conexiunile necesare pentru a deblocca fonduri europene și proiecte de infrastructură, inclusiv Autostrada A7, care este asociată cu mandatul său de premier.

Primarul Buzăului, Constantin Toma, deși a criticat în trecut performanțele lui Ciolacu, l-a susținut acum, declarând că fostul premier este singurul candidat cu experiența necesară pentru a gestiona administrația județeană.

Retorica anti-coaliție: Principala armă electorală

Cea mai consistentă parte a campaniei lui Avramescu este atacul la “coaliția toxică” PSD-PNL-USR. La depunerea candidaturii, acesta a declarat: “Blatul cel mai evident la Buzău este următorul - coaliția de guvernare și-a pus candidați astfel încât să se asigure că la funcția de președinte al CJ Buzău ajunge Marcel Ciolacu.”

George Simion a fost și mai direct: “Buzoienii au de ales între Marcel Ciolacu și Ștefan Avramescu, între PSD și AUR.”

Această retorică “noi împotriva sistemului” este standardul AUR și mobilizează alegători frustrați de politica tradițională. Problema este că, odată ajuns la putere, orice partid trebuie să guverneze în cadrul legal existent, cu bugetele disponibile și în colaborare cu instituțiile statului – inclusiv cu primarii din alte partide, care dețin majoritatea în județul Buzău.

Legătura familială cu structurile de putere

Un detaliu interesant, menționat în presă, este că Ștefănița Avramescu este fratele lui Gabriel Avramescu, fost deputat PNL, fost președinte al organizației liberale Buzău și actual prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară. Gabriel Avramescu a fost propus și votat în acest post în 2023 de coaliția PSD-PNL, când Marcel Ciolacu era președintele PSD.

Această legătură familială cu structurile de putere contrastează cu discursul anti-establishment al campaniei AUR.

Întrebările care rămân fără răspuns

Orice alegător responsabil ar trebui să ceară răspunsuri clare înainte de a vota:

1. Care este bugetul estimat pentru implementarea programului electoral? Nu există cifre publice.

2. Care este calendarul de implementare? Nu există un plan în etape.

3. Cum va colabora cu primarii din alte partide? Majoritatea primarilor din Buzău nu sunt de la AUR.

4. Ce proiecte cu finanțare europeană sunt pregătite pentru depunere? Nu există mențiuni concrete.

5. Cum va atrage medici în mediul rural? Nu există soluții detaliate.

6. Cum va convinge retailerii să promoveze brandul “Produs în Buzău”? Nu există strategii de negociere prezentate.

Concluzii

Ștefănița Avramescu reprezintă un candidat tânăr (36 de ani), cu entuziasm și cu un discurs care atrage alegătorii nemulțumiți de politica tradițională. Programul său electoral conține idei interesante despre promovarea produselor locale și dezvoltarea serviciilor medicale rurale.

Totuși, propunerile sale ridică întrebări serioase despre fezabilitate și implementare. Lipsa experienței administrative concrete, absența detaliilor despre finanțare și calendare, precum și traseul său profesional orientat spre comunicare mai degrabă decât spre management reprezintă vulnerabilități semnificative.

Alegerile din 7 decembrie vor arăta dacă buzoienii vor alege experiența administrativă a lui Marcel Ciolacu sau entuziasmul și discursul anti-sistem al lui Ștefănița Avramescu. În politică, promisiunile sunt ușoare. Realizările sunt ceea ce contează cu adevărat.